E absolut normal pentru oricine să își dorească un copil sănătos la naștere și cu atât mai îndreptățită este această preocupare pentru cuplurile care trebuie să apeleze la fertilizarea in vitro.
În acest scop se utilizează Diagnosticul genetic de preimplantare (PGD ) – un diagnostic genetic realizat asupra celulelor embrionare prelevate dintr-un embrion obținut prin FiV. PGD reprezintă o alternativă de diagnostic prenatal, care vine în ajutorul tehnicilor avansate de reproducere umană asistată medical – ART, în scopul creșterii calitative a embrionilor selectați pentru implantare, înainte ca aceștia să fie transferați. Terminologia corectă recentă se numește PG, care include PGD și PGS (screening genetic de preimplantare).
PGD este recomandat insistent cuplurilor care mai au un copil cu o boală genetică severă, sau părinții sunt purtători de boli genetice autosomal dominante sau autosomal recesive.
Indicațiile pentru PGD:
- Mutații autosomal recesive:
- fibroza chistică
- beta-talasemia
- anemia cu celulă sub formă de seceră (sickle – cell anemia)
- atrofia musculară spinală
- Mutații autosomal dominante:
- epidermoliză buloasă
- distrofia miotonică tip I
- boala Huntington
- polineuropatia amiloidă
- boala Charcot Marie Tooth
- Achondroplazia
- Marfan’s syndrome
- Mutații Specific sex-linkate
- Distrofia musculară Duchenne
- Sindrom X fragil
- Hemofilia
Se recomandă PGS și în situațiile următoare:
- Vârsta înaintată a mamei
- Eșecuri recurente în implantare
- Pierderi recurente ale sarcinii
- Factori severi de infertilitate masculină
- Donare de ovocite
Există 2 tipuri de aberații cromozomiale: numerice și structurale. Embrionii clasificați ca anormali în ziua a 3-a, ajung în stadiul de blastocist în proporție de 40% dacă sunt cu trisomii, de 21% daca sunt poliploizi și 0% dacă sunt haploizi sau monosomici.
Rezultatele procedurilor ART sunt dependente de factorii de risc care sunt reprezentați de efecte de mediu – mecanism epigenetic – modificări ale expresiei genelor, fără modificări ale codului ADN. Imprintingul este o amprentă chimică prin care gena are instrucțiuni pentru activare sau pentru a fi silențioasă. Imprintingul poate fi specific de la mamă sau tată. Mecanismele epigenetice sunt afectate de procese și factori chimici din mediu, de exemplu, vârsta, dieta, mediu de cultură. Concluzie: expunerea la factori de mediu poate genera epimutații.
În general, pașii pentru PGD sunt :
- Colectarea și fertilizarea ovocitelor
- Culturile de embrioni până la punctul de dezvoltare dorit
- Biopsia și vitrificarea embrionilor
4.Testarea genetică pentru a confirma prezența sau absența unei alterări genetice în celula / embrionul analizat
- Embrionii neafectați sunt transferați pentru implantare
- Respectivii embrioni sănătoși, neafectați, pot rămâne în stare de crioprezervare pentru o utilizare ulterioară.
Tehnicile de laborator folosite pentru PGD sau PGS sunt:
- FISH (Fluorescence in situ hybridization) – detecteaza aneuploidii, anomalii structurale ale cromozomilor.
- (aCGH) – Single-cell array comparative genomic hybridization – bazat pe template-uri ADN, permite screening-ul simultan al tuturor celor 24 de cromozomi dintr-un blastomer, tehnică utilizată pentru aneuploidie
- WGA Whole Genome Amplification – este necesară o singură celulă, diversele tehnici permit amplificarea întregului ADN.
- NGS Next Generation Sequencing utilizat pentru aneuploidii, tulburări genetice de gene unice și anomalii mitocondriale.
- Tehnicile noninvazive care studiază proteomica embrionului, metaboliții embrionului, transcriptul embrionului.
Factori de risc în biopsia de embrion
În cursul tratamentelor ART sunt frecvente aceste anomalii cromozomiale care duc la eșec FIV, sau sarcini pierdute, etc. Scopul este selecția și transferul embrionilor liberi de anomalii cromozomiale. Biopsia de embrion permite evaluarea statusului genetic al embrionului.
Mai multe tehnici permit trecerea prin zona pellucida dar pot afecta dezvoltarea embrionului.
Biopsia se poate face în unul din stadiile:
- globul polar primar ziua 0 sau/și globul polar secundar ziua 1.
- stadiu de clivaj în ziua 3
- blastocist în ziua 5/6
- Blastocenteza
- globul polar primar ziua 0 sau / și globul polar secundar ziua 1.
Pentru globul polar nu se poate estima după morfologie exact dacă este primul globul polar sau al doilea. Pentru acuratețe, este necesar să se determine meioza 1 versus meioza 2.
- Biopsia în ziua 3 stadiu de clivaj
În stadiu de clivaj se îndepartează o singură blastomeră sau maxim două. Aici avem deja ADN matern și ADN patern. Biopsia în stadiul clivaj, dacă e conform rezultatelor, crește rata de implantare și rata de naștere. Dar în stadiu clivaj biopsia are mai mulți pași și poate exista un risc de deteriorare a embrionului.
- Biopsia de ziua 5/6 blastocist
În acest stadiu se îndepărtează o porțiune din trofoectoderm evitând masa de celule interne ICM. Dezavantajul este că biopsia de blastocist poate încetini progresia și dezvoltarea embrionului. Dacă se face în ziua 6 rezultatele vin în 24-48 de ore, asta înseamnă că trebuie crioprezervat și poate nu supraviețuiește vitrificării și decongelării.
- Blastocenteza
Constă în sucțiunea parțială a lichidului din blastocel care conține ADN liber, fără celule, ca rezultat al apoptozei în timpul reglării normale a embrionului în curs de dezvoltare.
Centrul de diagnostic și tratament al infertilității Calla Oradea
Programări:
☎️ 0359.404.404
📱0771.404.404 – inclusiv prin aplicația WhatsApp
📍Str. C. A. Rosetti nr. 1, Oradea
#CentrulCalla #fertilizareinvitro #sarcina