Suntem onorați să anunțăm publicarea articolului științific „Artificial ovary systems for fertility preservation: Current advances, bioengineering strategies, and translational perspectives”, rezultat al colaborării dintre Calla și Embryos, într-o revistă de prestigiu a grupului Elsevier.

Articolul este semnat de Dr. Anca Huniadi, Dr. Viorela-Romina Murvai, Dr. Ioana Alexandra Zaha, Dr. Liliana Sachelarie, Dr. Otilia Țică, Dr. Ovidiu Țică și Dr. Andreea Carp-Veliscu, o echipă multidisciplinară implicată în activitatea clinică și de cercetare din domeniul medicinei reproductive. Această contribuție reflectă implicarea activă a grupului Embryos în cercetarea contemporană și consolidarea unei colaborări științifice relevante la nivel național și internațional.

Contextul prezervării fertilității

Articolul abordează în mod sistematic dezvoltarea conceptului de ovar artificial ca strategie emergentă în prezervarea fertilității, în special în contextul insuficienței ovariene induse de tratamente gonadotoxice sau al insuficienței ovariene premature.

Aceste situații clinice sunt caracterizate printr-un impact dual, constând în pierderea potențialului reproductiv și alterarea funcției endocrine, cu implicații sistemice asupra statusului de sănătate.

Deși metodele consacrate, precum crioprezervarea ovocitelor sau a țesutului ovarian, reprezintă standardul actual, acestea prezintă limitări documentate, incluzând pierderi foliculare, afectare ischemică post-transplant și, în anumite contexte patologice, riscul de reintroducere a celulelor maligne.

Conceptul de ovar artificial

În acest context, ovarul artificial este definit ca o abordare de inginerie tisulară care urmărește recrearea micro-mediului ovarian prin integrarea componentelor celulare și structurale relevante.

Strategia presupune:

• izolarea foliculilor ovarieni și/sau utilizarea celulelor suport (granuloase, tecale, celule stem diferențiate)
• incorporarea acestora într-un suport tridimensional biocompatibil (scaffold)
• reproducerea condițiilor necesare pentru susținerea dezvoltării foliculare și a funcției endocrine

Spre deosebire de metodele tradiționale, această abordare vizează nu doar restaurarea fertilității, ci și reconstituirea funcției endocrine într-un mod cât mai apropiat de fiziologia normală.

Progrese tehnologice recente

Analiza literaturii din perioada 2020–2025 evidențiază o accelerare semnificativă a progresului în acest domeniu, susținută de convergența mai multor direcții tehnologice:

• optimizarea surselor și combinațiilor celulare implicate în dezvoltarea foliculară
• dezvoltarea biomaterialelor, de la matrice naturale (colagen, fibrină) la polimeri sintetici cu proprietăți controlabile
• implementarea tehnologiilor avansate, precum bioprintarea 3D și sistemele microfluidice de tip „ovary-on-a-chip”

Aceste abordări permit o organizare structurală mai precisă și o simulare mai fidelă a mediului biologic ovarian.

Rezultatele experimentale disponibile demonstrează capacitatea foliculilor de a supraviețui în aceste sisteme, de a secreta hormoni și de a iniția procese de dezvoltare. Cu toate acestea, maturarea completă a ovocitelor și obținerea unei funcționalități pe termen lung rămân obiective în curs de realizare.

Limitări și perspective de translație clinică

În pofida progreselor înregistrate, translația clinică a acestei tehnologii este condiționată de depășirea unor limitări semnificative, dintre care cele mai relevante sunt:

• realizarea unei vascularizări eficiente post-implantare
• asigurarea integrării tisulare și a compatibilității imunologice
• standardizarea proceselor de fabricație și validarea siguranței pe termen lung

În prezent, ovarul artificial se află într-un stadiu preclinic de dezvoltare, fiind necesare studii suplimentare pentru confirmarea eficacității și siguranței în context clinic.

Relevanță clinică

Această direcție de cercetare este deosebit de relevantă pentru paciente la care opțiunile existente sunt limitate sau contraindicate, inclusiv:

• afecțiuni oncologice cu risc de afectare ovariană sau diseminare tumorală
• paciente prepubertare
• situații care impun inițierea rapidă a tratamentelor gonadotoxice

În aceste contexte, dezvoltarea unor alternative sigure și eficiente pentru restaurarea funcției ovariene reprezintă o necesitate clinică majoră.

Prin această contribuție științifică, echipa Embryos își consolidează poziționarea în domeniul interdisciplinar situat la intersecția dintre biologia reproductivă, ingineria tisulară și medicina regenerativă, contribuind la extinderea cadrului conceptual și aplicativ al strategiilor destinate restaurării fertilității și funcției endocrine.

În pofida progreselor semnificative raportate, conceptul de ovar artificial rămâne în prezent într-un stadiu preclinic de dezvoltare. Rezultatele disponibile susțin fezabilitatea biologică a abordării, însă translația către practica clinică necesită validări suplimentare riguroase, standardizarea metodologiilor și depășirea limitărilor legate de vascularizare, integrare tisulară și maturarea completă a ovocitelor.