Trend în creștere la infertilitatea masculină
Cuplurile care se confruntă cu infertilitatea trebuie să știe că, de regulă, partenerul contribuie cu un procent cuprins între 40% și 60% la un diagnostic de subfertilitate.
Din diverse cauze, de mediu înconjurător, stres, alimentație sau medicație, populația masculină produce mai puțini spermatozoizi de la decadă la decadă.
Un studiu extins pe 50 ani, condus între anii 1938 și 1990, care cuprinde 15.000 de bărbați fără istoric de infertilitate, arată scăderea cu 1,5% pe an a numărului de spermatozoizi în SUA respectiv cu 3% pe an, în Europa și Australia. Spermatogeneza este un influențată de testosteron, iar factorii de mediu afectează nivelul de testosteron, ceea ce contribuie la scăderea numărului de spermatozoizi.
Este știut, de altfel, că expunerea la estrogeni naturali sau sintetici crește incidența cancerului de prostată.
Sindromul de disgenezie testiculară afectează atât calitativ cât și cantitativ procesul de producere a spermei și implicit, spermatozoizii. De asemenea, presupune și anomalii ale tractului genital.
Studii efectuate pe acest sindrom, inițiate în dezvoltarea fetală, au indicat ca responsabilă pentru aceste disfuncții expunerea la substanțe care acționează ca blocanți endocrini.
Există o serie de agenți exogeni, proveniți din afara organismului, care interferează cu sinteza, secreția, transportul, legarea de proteine transportoare, calea de acțiune și eliminarea hormonilor pe cale naturală. Aceasta este una dintre explicațiile descreșterii fertilității masculine dupa expunerea la anumiți agenti exogeni care acționează ca blocanți endocrini.
Tintele agenților blocanți endocrini se diferențiază după vârstă:
La copii afectează maturarea axului hipotalamo -hipofizar – gonadal și a celulelor Sertolli. La pubertate impactează producția de testosteron și proliferarea și diferențierea celulelor germinative testiculare.
La adultul de vârstă reproductivă impacteaza axul hipotalamo – hipofizo – gonadal, spermatogeneza, producția de testosteton și provoacă demineralizarea oaselor.
Hormonii falși din viața cotidiană
Studiile au evidențiat mai mulți compuși care acționează „hormonlike”, considerați de importanță majoră pentru că sunt bioactivi în doze foarte mici, sunt rezistenți la degradare și se elimină continuu în mediu:
– ftalatii din plastic,
– Bisphenol A din plastic, policarbonat și rașina epoxidică,
– octyl/nonylphenol prezenți în produsele de curățare și detergenți
– pesticidele de uz curent.
Metalele grele actionează ca blocanți endocrini sunt:
– aluminiul,
– cadmiul,
– mercurul,
– arsenicul.
Aluminiul
Studiile au demonstrat că aluminiul și cadmiul se acumulează în celulele reproducatoare masculine.
Expunerea la concentrații mari de aluminiu este asociată cu disfuncția erectilă și cu reducerea calității spermei.
Aluminiul afectează funcționalitatea spermatozoidului, respectiv reacția acrozomală – acesta este procesul prin care, ajuns în prezența ovulului, capul spermatozoidului elibereză enzimele care vor facilita penetrarea respectiv fecundarea.
Studiul a arătat că, din cauza expunerii la aluminiu, deși aveau parametrii normali ai spermei, pacienții au prezentat eșecuri de fertilizare.
Toxicitatea se exercită prin inducerea stresului oxidativ cu alterarea membranei spermatozoidului. Aluminiul intră în competiție cu calciul care este crucial pentru inducerea reactiei acrozomale, dar și cu zincul.
Cadmiul ajunge în organism mai ales din cauza țigărilor, efectele sale antireproductive sunt:
– reducerea spermatogenezei,
– distrugerea celulelor endoteliale din vasele de sânge testiculare,
– degenerarea tubilor seminiferi,
– fibroză,
– reducerea dimensiunii testiculului,
– tumori testiculare.
Analizele de laborator arată un nivel de cadmiu semnificativ mărit în sangele și plasma seminală a pacienților cu infertilitate.
Ftalații
Ftalații sunt compuși utilizați cu preponderență în materialele plastice, cu scopul de a crește flexibilitatea, transparența și durabilitatea.
Efectul ftalatilor diferă în funcție de vârsta la care s-a realizat expunerea și are un efect anti-androgenic, afecteaza funcționarea tiroidei și metabolismul colesterolului.
Bisfenolul A (BPA), prezent în masele plastice, în rășini și în hârtia termică, este clasificat în Uniunea Europeană ca substanță cu efecte toxice asupra capacității de reproducere. BPA este cunoscut estrogen sintetic și s-au evidențiat corelații pozitive între concentrația urinară de BPA și distrugerea ADN din spermatozoizi. În timp, determină declinul funcției sexuale.
Infertilitatea masculină poate apărea din cauza stilului de viață, astfel că sunt decisive dieta, consumul de alcool, fumatul, consumul de cofeină, grădinaritul sau alte hobbyuri care implică expunerea la substanțe toxice cu efecte la nivelul sistemului reproducător masculin etc.